Ingineri care organizează evenimente. De ce?

Cu Atelier 99 și echipa am reușit să ieșim nu o dată din zona de confort în acești 2 ani de când dezvoltăm spațiul. Dar nimic din ce am făcut noi nu se compară cu Chișinău Mini Maker Faire, festivalul tehnologic pentru întreaga familie, organizat pentru prima dată la noi. Au fost provocări pe care le descopeream din mers pentru care nu eram pregătiți, au fost momente în care eram îmbătați de entuziasm și era stres.

Mai jos nu e despre gestionarea evenimentelor sau project management, dar mai degrabă despre presupunerile pe care le aveam noi, ca ingineri, noi pe tărâmul de organizare de evenimente. Acești oameni care au decis să organizeze cel mai mare festival tehnologic din Chișinău.

și aici 3 presupuneri pe care le aveam înainte eveniment, care s-au schimbat după:

1. Un festivalul tehnologic este despre inovații.
De fapt, tehnologia este practic în orice domeniu acum. Festivalul tehnologic e despre curiozitatea noastră naturală despre cum lucrează lucrurile în jurul nostru și dorința de a interacționa cu ceva nou.
În final 30% din vizitatorii festivalului au fost la atelierele practice care au fost toată ziua în timpul evenimentului și unde participanții au pictat pe insigne, au creat primul lor circuit electric și au programat pe Arduino.

2. Tehnologia este accesibilă pentru toți acum
De fapt, nu sunt evenimente sau activități acum în Chișinău unde poți vedea lucruri noi în tehnologie, care să te inspire să faci mai mult sau să cunoști mai mult despre ea. În timpul evenimentului am observat că era un fel de frică în rândul vizitatorilor, frică de lucrurile mai tehnologizate.
În concluzie, asta ne încurajează să mai organizăm evenimente care să popularizeze tehnologia, să o aducem mai aproape de fiecare.

3. Tehnologia este ceva serios și trebuie să rezolve o problemă
De fapt, da, suntem de acord cu afirmația și în Atelier 99 vom pune accent pe felul cum tehnologia soluționează probleme. Dar tehnologia înseamnă și mult fun – un joc, o instalație artistică, un mapping: nu vor contribui la soluționarea problemelor de poluare, dar cu siguranță au un impact asupra persoanei care interacționează cu ele – această interacțiune arată oportunități noi, abordări neașteptate, excită curiozitatea.
În concluzie, am decis că vom avea mai multe evenimente în care participanții vor experimenta și se vor juca cu tehnologia.

Să ieși din zona de confort nu e plăcut și te urmărește o întrebare: „de ce eu fac asta?”. De ce ne-a trebuit să organizăm un Maker Faire? De ce nu inginerim mai departe, iar cei care organizează evenimente, să le organizeze ei mai departe?

Bine, ieși afară, citește o știre și încearcă să nu te jelui pe ce vezi. E greu. Imaginează-ți că ai puterea să schimbi lucrurile spre bine. Păi, ceea ce ți-ai imaginat la sigur are un echivalent de tehnologie acum, plus cu o doză de încredere se poate de afirmat că sunt soluții gratuite și open-source cu o comunitate internațională.

Tehnologia trebuie să fie accesibilă și pe înțelesul tuturor.

Și ce urmează mai departe?
chiar aici

Economia Colaborativă pentru postsocialiști

Un text la care am reflectat vreo 14 luni.

La ediția a III-a a Iarmareco, care a avut loc în octombrie 2015, am facilitat o discuție pe un subiect care mă fascinează prin simplitatea sa și prin puterea pe care ar putea să o dezvolte. Am vrut să descoasem ce înseamnă Economia Colaborativă și cum am putea să aplicăm acest concept nou (dar vechi) în Republica Moldova.

Eu nu sunt economist și foarte bine, pentru că economia circulară despre care am vrut să vorbim – era despre relațiile între oameni și mai puțin despre indicatori economici. Sunt inginer și îmi place să văd lucrurile bune implementate și funcționale.

La discuție am participat 11 persoane din domenii foarte diferite: economie, voluntariat, agricultură, panificație, arte, finanțe.

Am început cu o întrebare despre cum percep cei prezenți starea actuală a lucrurilor ce ține de afaceri și antreprenoriat. Am încercat să nu intrăm în politic. Cel puțin am încercat.
Întrebările la care am vrut să înțeleg ce gândește fiecare erau: „ce înseamnă pentru noi o economie?” și „cum putem caracteriza economia noastră acum?”. La ultima întrebare am primit așa răspunsuri: „Bani puțini; Piață de desfacere mică; Statul intervine prea mult; Procentul la credite mare; Corupție; Monopoli ascunși; Resurse naturale puține; Nu este încredere între oameni; Instabilitate; Competiție neloială; Nepotism; Incompetență”.

Economia Colaborativă, pe de altă parte, ca un concept foarte general, descrie o comunitate bazată pe încredere, prin care membrii acesteia au acces la resursele și bunurile care sunt în acea comunitate. Prin acest concept se pune accent pe modul în care fiecare membru al comunității poate beneficia de la resursele deja existente în comunitate. Sună a ceva cunoscut din trecutul pe care nu-l iubim?

Dar totuși nu. Economia Colaborativă nu este despre socialismul care a vrut să fie construit în Europa de Est. Dar noi, cei de aici, mai avem un gust amar care s-a transmis și la millenials despre faptul că ”kolhozul” nu mai este o idee bună. Acest lucru l-am observat și în timpul discuțiilor. Atunci când vorbim despre comunitate și cum ne ajutăm, dacă poți și vrei să împrumuți ceva prietenilor sau vecinilor – e chiar un gest frumos, toți sunt de acord, dar discuția și-a schimbat tonul când am început să discutăm despre cum colaborarea poate să treacă în afaceri și cum poate fi ea aplicată nouă, în Moldova.

Încredere încă nu-i.

Ce trebuie să știi când aplici la UTM (5 observații)

Imaginează-ți o profesie care îți permite să aduci în viața reală ceea ce unii doar visează, iar alții nici nu-și pot închipui. Imaginează-ți că este o profesie care îți dă destulă putere în cunoștințe și experiență ca tu să poți schimba lumea și să faci locul unde ești – un loc mai bun, în mod direct. Eu așa văd profesia de inginer – cineva care poate lua orice ideea și găsi cum aceasta poate deveni realitate.

Ingineria e parte din ce sunt eu. Am făcut ingineria mecanică, cu mai mult accent pe termodinamică.

În Moldova, ingineri pregătește doar Universitatea Tehnică a Moldovei, alții nu pot. Eu am făcut licența și masterul aici și vreau să mă împart cu unele așteptări pe care trebuie să le aibă și la care să nu spere în curând – un proaspăt student.

1. Teoria necesară trebuie să fie îmbinată cu practica absolut necesară.

Cu toate că ultima vreme lucrurile s-au schimbat spre bine, majoritatea laboratoarelor  UTM-ului sunt foarte vechi (echipament din anii 70-80) sau în general echipament care nu mai funcționează. În același timp lucrurile se îmbunătățesc doar acolo unde este un interes concret pentru specialiști pe piață – telecomunicații și IT. Restul facultăților trec prin timpuri grele.

Ce trebuie să faci?
Așteaptă să lansăm Atelier 99 și vom avea spațiu pentru a experimenta cu tehnologia. Dar până atunci – fă chiar de pe acum o listă de companii la care ai vrea să faci internship și să poți învăța ce este specialitatea ta.
Primul meu internship l-am făcut în vacanța după anul I, am venit la ei și le-am spus: „eu nu am nimic experiență, vreau doar să văd ce înseamnă profesia pe care o învăț”. M-au luat și m-au și plătit.

2. Partea teoretică rămâne în urma ultimelor inovații și necesităților noi pe piața muncii.

Un program educațional e un sistem destul de rigid care foarte greu se adaptează, ceea ce îl face outdated deja la momentul când întreg procesul de elaborare a fost finalizat. E un lucru care este în majoritatea universităților și nu doar în Moldova. Asta nu se va schimba în următorul an.

Ce trebuie să faci?
Urmărește grupuri pe facebook, bloguri relevante, grupuri pe slack, podcasturi, webinare, conferințe tematice, adună-ți colegii și dezbateți teme de discuții – fă totul să fii informat, asta nu e responsabilitatea universității, doar a ta.

3. Literatură puțină în română

Multă din literatura necesară pentru studii o reprezintă încă cărțile în rusă din perioada uniunii sovietice. Foarte puține cărți au fost traduse decent în română și puține care au fost aduse din România. Cel mai rău ce se întâmplă, totuși, sunt traducerile recente făcute de studenți pentru note.

Ce trebuie să faci?
Învață engleza și citește totul în original, urmărește cursuri online. Nu te baza doar pe literatura de la UTM și mai ales pe conspectul tău.

4. Colegii tăi vor fi sursa ta de demotivare

Eu am decis să merg la Inginerie Mecanică pentru că am crezut că asta va fi o provocare mare pentru mine – credeam că totul va fi atât de complicat și voi avea colegi așa de tough și chiar un pic îmi era frică de cum mă voi descurca.
Dar UTM e cea mai mare universitate, studenți în fiecare an tot mai puțini, aici poate ajunge aproape oricine și nu pentru că vor să devină specialiști, dar pentru că vor diplomă.
Majoritatea colegilor mei au fost o sursă zilnică, săptămânală, anuală de demotivare pentru că nu vedeau rostul la ceea ce fac și nici nu încercau, asta poate fi molipsitor.

Ce trebuie să faci?
Implică-te în activități și organizații studențești unde poți găsi oameni care vor să facă lucruri, cărora le pasă, cunoaște studenți care vor să fie mai buni și lucrează pentru asta, cunoaște studenți de la universități de peste hotare, fă voluntariat în BEST Chișinău.

5. Universitatea e terenul tău de a experimenta și nu limitarea ta

Profesorii mai în vârstă mai au „valorile” educației sovietice în sânge, prin care ei se consideră autoritatea, iar studentul este copilul care trebuie să fie ascultător. Aceasta nu mai este valabil și profii modernizați înțeleg acest lucru foarte bine. Principiile sovietice sunt în toate aspectele vieții universității: nu trebuie să stai seara în bibliotecă, nu ai ce căuta în vacanță la universitate, nu avea dubii despre ce îți spune profesorul sau decanul. NU, acestea nu mai sunt valabile astăzi.

Ce trebuie să faci?
Pune totul la îndoială, pune întrebări incomode, nu fi de acord, greșește, folosește toate resursele universității, găsește cum să folosești chiar toate resursele universității.

Făcând câteva concluzii:

  • eu cred că Universitatea Tehnică a Moldovei dă cele mai multe oportunități pentru orice tânăr în Republica Moldova;
  • minusurile de care se plâng generații de studenți vor rămâne minusuri pentru cei care nu vor să facă mai mult și nu vor să vadă mai multe oportunități;
  • sunt lucruri pe care le poți controla, sunt lucruri pe care nu le poți controla, acceptă asta și pune accent pe dezvoltarea ta;
  • dacă aș face încă o dată studiile la licență, aș face inginerie;

Lecții învățate despre startup bazat pe o idee socială – Goodbye, Hello Career

Să construiești un startup nu-i ușor din ce se scrie pe medium, entrepreneur și forbes. Să construiești un startup în Moldova vine cu un set de obstacole. Dacă vrei să faci un startup bazat pe o idee socială, ai o problemă.

Eu închei un capitol mare pentru mine din ultima perioadă – Hello Career. Proiect de suflet, we have to break up, let’s move on. Proiectul va continua, doar că eu și echipa inițială nu vom mai fi implicați în el.

Este al doilea an de la momentul când a apărut ideea inițială. Au fost 2 ani în care am învățat foarte mult despre cum gestionezi o echipă, despre cum pierzi o echipă, despre cum construiești parteneriate, cum pierzi încrederea în parteneri și cel mai important – cum îți vinzi ideea.

Iată lista mea de lecții scoase din aventura Hello Career:

1. Construiește o echipă și investește în ea.
Istoria noastră: Noi lucram din locuri diferite și fiecare mai avea un job sau alte proiecte la care lucra, Hello Career fiind ceva la care revii când ai timp. Nu lucram împreună și aveam o ședință pe săptămână unde discutam ce urmează de făcut.
cum aș face altfel? atunci când lucrezi la ceva care crezi că poate avea viitor,  e important să faci cât mai mult, cât mai repede și asta ar fi posibil dacă am lucra din același loc, împreună, fiecare la sarcinile sale.

2. Testează înainte de a dezvolta.
Istoria noastră: Noi am cheltuit luni întregi (nu glumesc) să avem un concept final. Când am crezut că conceptul final e deja gata – s-a început dezvoltarea. La sfârșit am realizat toți împreună că puteam face ceva cu mult mai simplu tehnic și care ar fi fost gata într-o lună.
cum aș face altfel? aș merge în 2 universități și aș da CV-ul să fie completat manual, pe formularul tipărit, sau într-un google form/typeform cu un mini-interviu după completare. Aș fi văzut pe loc care întrebări și cum sunt înțelese, unde mai trebuie de reformulat. Câți tineri sunt interesați de serviciu. Versiunea beta ne-ar lua o lună.

3. Cere feedback despre ideea ta, despre modelul tău de business.
Istoria noastră: Toți ne încurajau să mergem mai departe, că ceea ce facem e exact ce trebuie și nu am primit feedback despre modelul de business, piața mică, ideea prea nișată.
cum aș face altfel? aș cere feedback de la oamenii care au trecut prin startup-uri și mai ales de la cei care au început aici pe loc în Moldova. Câteva discuții la o cafea sau o bere ar aduce un impact de câteva luni de lucru economisite. 

4. Lucrează să dezvolți parteneriatele pe care le-ai construit.
Istoria noastră: Eram norocoși să avem mulți susținători, în special angajatorii care au obosit să primească CV-uri completate anapoda de la tinerii în căutare de job. Și împreună am făcut ca CV-urile să fie și mai bune pentru tinerii specialiști. După o perioadă mai intensă de colaborare, multe începuturi de colaborări au rămas uitate.
cum aș face altfel? 
mai mult follow-up și aș informa mai des despre ultimele noutăți pe toți cine ne-a ajutat. Chișinău este extrem de mic, nu are sens să strici relațiile, mai devreme sau mai târziu drumurile se vor interesecta din nou și ar fi bine să vrei să colaborezi din nou. Trebuia de implementat o soluție tehnică care să faciliteze gestionarea parteneriatele și ulterior lucrul cu clienții.

5. Nu dezvolta pentru piața din Moldova. Nu. Pur și simplu nu.
Istoria noastră: Hello Career e pentru a ajuta tinerii specialiști de la noi să își creeze mai ușor primul lor CV profesional. Tineri specialiști în Moldova – absolvenți de 2-3 ani – adică un număr foarte mic care nu îți permite să crești în ritmul pe care l-ai vrea.
cum aș face altfel? aici chiar nu aș face altfel pentru că ideea inițială era să ajutăm tinerii de la noi, asta era ideea de bază și problema pe care vroiam să o soluționăm. Așteptările despre impact, însă, erau mai mari. Întrebarea ar fi alta – cum de transformat ceea ce este deja construit și rezolvarea problemei sociale într-un model scalabil? Bună întrebare.

6. Nu lua investiții de la un investitor care nu are experiență de a investi.
Istoria noastră: Noi eram verzi în aventura de startup și antreprenoriat și nu am gestionat un proiect pe bani străini înainte. Cu multe schimbări, mai multe decât în oarecare proiect, multe lucruri trebuiesc adaptate pe parcurs, pe loc. Dacă investitorul nu este familiar cu dezvoltarea unui startup și provocările posibile, se vor crea neînțelegeri și conflicte.
cum aș face altfel? aș căuta un investitor care a mai investit înainte, aș discuta cu proiectele în care a fost investit să am o înțelegere mai bună despre persoana care poate investi. Aș căuta investitor peste hotare.

Mergeți la Startup Weekend și faceți startupuri. Faceți greșeli dar mai bine învățați pe greșelile altora. Învățați repede și implementați pe loc. Hello Career, îmi va fi dor. 🙂

Lista mea de instrumente de Project Management (PDF)

Lista mea de instrumente de colaborare pe care le folosesc ultimii 2 ani.

Totul a început cu voluntariatul în BEST Chișinău – prima mea experiență de lucru în echipă, de gestionare de sarcini și organizare de evenimente. Odată ce provocările pe care mi le luam deveneau tot mai complexe era critic important să găsesc instrumente pentru a eficientiza lucrul on-line al echipei. În căutarea mea am ajuns în final la o listă de 3 instrumente pe care le-am folosit atât la Hello Career cât și pentru ce facem acum în Makers Moldova și Atelier 99.

Ce vroiam să găsesc trebuia să corespundă următoarelor criterii:

  1. Cât mai simplu de utilizat;
  2. Eficient pentru echipe de 5-6 persoane;
  3. Să excludă necesitatea de micro-management;
  4. Să fie integrabile între ele;
  5. Gratis.

Lista actuală de instrumente pe care le folosesc arată așa:

  • Asana – pentru managementul taskurilor și comuncarea despre taskuri;
  • Google Drive – arhivă și lucrul colaborativ la diverse documente;
  • Slack – comunicarea generală în echipă.

Ședințele de lucru se planifică pe asana, tot pe asana facem îndată follow-up la discuții, care sunt taskuri delegate, sarcini cu termeni specifici de îndeplinire.

Fiecare în echipă are rolul său și un obiectiv operațional de care e responsabil. Fiecare are grijă de proiectele de lucru în asana și de documentele/mapele relevante pe drive.

Pe slack se întâmplă toată comunicarea online. Slack poate fi integrat atât cu drive cât și cu asana. Poți căuta în mesaje, poți marca mesajele importante pentru a reveni mai ușor la ele.

Proiectele în asana, canalele de discuții în slack, mapele în Drive au denumiri sugestive și cel mai des corespund obiectivelor operaționale sau direcțiilor principale de activitate pe care le avem pentru echipă și proiect.

Până când e bine cum merge.

Avem mai multe reguli pentru noi în echipă, ne împărțim cu ele, dacă vrei, aici.