Economia Colaborativă pentru postsocialiști

Un text la care am reflectat vreo 14 luni.

La ediția a III-a a Iarmareco, care a avut loc în octombrie 2015, am facilitat o discuție pe un subiect care mă fascinează prin simplitatea sa și prin puterea pe care ar putea să o dezvolte. Am vrut să descoasem ce înseamnă Economia Colaborativă și cum am putea să aplicăm acest concept nou (dar vechi) în Republica Moldova.

Eu nu sunt economist și foarte bine, pentru că economia circulară despre care am vrut să vorbim – era despre relațiile între oameni și mai puțin despre indicatori economici. Sunt inginer și îmi place să văd lucrurile bune implementate și funcționale.

La discuție am participat 11 persoane din domenii foarte diferite: economie, voluntariat, agricultură, panificație, arte, finanțe.

Am început cu o întrebare despre cum percep cei prezenți starea actuală a lucrurilor ce ține de afaceri și antreprenoriat. Am încercat să nu intrăm în politic. Cel puțin am încercat.
Întrebările la care am vrut să înțeleg ce gândește fiecare erau: „ce înseamnă pentru noi o economie?” și „cum putem caracteriza economia noastră acum?”. La ultima întrebare am primit așa răspunsuri: „Bani puțini; Piață de desfacere mică; Statul intervine prea mult; Procentul la credite mare; Corupție; Monopoli ascunși; Resurse naturale puține; Nu este încredere între oameni; Instabilitate; Competiție neloială; Nepotism; Incompetență”.

Economia Colaborativă, pe de altă parte, ca un concept foarte general, descrie o comunitate bazată pe încredere, prin care membrii acesteia au acces la resursele și bunurile care sunt în acea comunitate. Prin acest concept se pune accent pe modul în care fiecare membru al comunității poate beneficia de la resursele deja existente în comunitate. Sună a ceva cunoscut din trecutul pe care nu-l iubim?

Dar totuși nu. Economia Colaborativă nu este despre socialismul care a vrut să fie construit în Europa de Est. Dar noi, cei de aici, mai avem un gust amar care s-a transmis și la millenials despre faptul că ”kolhozul” nu mai este o idee bună. Acest lucru l-am observat și în timpul discuțiilor. Atunci când vorbim despre comunitate și cum ne ajutăm, dacă poți și vrei să împrumuți ceva prietenilor sau vecinilor – e chiar un gest frumos, toți sunt de acord, dar discuția și-a schimbat tonul când am început să discutăm despre cum colaborarea poate să treacă în afaceri și cum poate fi ea aplicată nouă, în Moldova.

Încredere încă nu-i.

Atelier 99: tu donezi, noi le punem la lucru bun

Despre cum a apărut ideea Atelier 99 și de ce vrem să îl dezvoltăm poți vedea aici.
Despre contextul în care se întâmplă evenimentul de duminică scriu mai jos.

Atelierul nostru va fi despre sharing economy și design durabil. Va fi despre puterea comunităților mici de a-și face singuri schimbările pe care și le doresc, despre o abordare diferită a economiei, despre colaborare și inovare, despre libertatea de a crea. Îți sună prea cheesy și romantic? Bun, iată niște lucruri concrete despre care e situația acum și cum se va schimba ea după donația ta pentru Atelier 99:

Cum e acum? Cu donația ta
  • nu există un spațiu deschis pentru toți cei care doresc să construiască ceva cu mâinile lor.
  •  va fi dotat un spațiu de 100-150 m2 cu instrumente și echipamente accesibile.
  • studenții de la inginerie sau arte nu au ocazia să lucreze la proiecte comune cu studenții de la economie sau medicină.
  •  va fi creat un spațiu de lucru comun pentru artiști, ingineri, studenți de la diverse specialități. Mediu în care se dezvoltă inovații.
  • dacă vrei să-ți implementezi în realitate o idee pe care o ai trebuie să cheltui mai mult de 8000 de lei pentru instrumente și materiale.
  •  vom repara și vom da a doua viață instrumentelor vechi sau defecte donate atelierului, iar costurile de întreținere vor fi susținute de întreaga comunitate Atelier 99.
  • un start-up în hardware nu are șanse de dezvoltare rapidă în Republica Moldova din cauza costurilor inițiale mari și dificultăților în prototipizare.
  •  spațiul comun de lucru cu instrumente și echipamente comune scade costurile inițiale de producere a unui prototip de 20 de ori.
  • studenții de la specialitățile tehnice nu obțin abilități practice înainte de angajare.
  •  studenții vor putea implementa proiectele de an sau tezele de licență în atelier, lucrând în echipe mixte alături de colegi de la alte facultăți.

Tragi o fugă până la balcon sau în garaj și vezi ce lucruri nu le mai folosești și ai putea să le donezi pentru Atelier 99. Noi pregătim pentru fiecare donator câte o mică surpriză după lansarea Atelier 99. Și pentru că nu vrem să scăpăm pe nimeni, te rog să completezi acest formular http://bit.ly/atelier99.