Meșteșugar + Inginer + Designer = Maker

Cu A99 am adus niște cuvânte noi pe aici – „Maker”, „Makerspace”, „Maker Movement”, nu foarte pe înțelesul tuturor, pe care le tot explicăm. Sunt momente când am impresia că suntem pe aproape de a putea explica asta bine.

Am să fac inginerește și am să despic „Maker” – în termeni comuni.

Este un Maker – un meșteșugar?
Da.
Meșteșugar, sau ceea ce noi am înțelege mai ușor ca „meșter” e:  „Muncitor calificat care exercită o meserie manuală (v. meseriaș); maistru”. Ei sunt cei care lucrează cu lemnul, textilele, lutul, metalul, cel mai practic ce ai putea să-ți imaginezi.

Un Maker are din abordările de lucru ale unui meșter/meșteșugar prin faptul că această persoană lucrează manual cu materiale, produse, circuite; el/ea desface, creează, repară, hack-uiește un produs fizic.

Este un Maker – un inginer?
Da.
Inginerul e un „Specialist cu o pregătire tehnică și teoretică obținută într-un institut de învățământ superior, care prestează o activitate tehnică de proiectare, de cercetare, de organizare și de conducere a proceselor tehnologice dintr-o întreprindere.”

Un Maker care adoptă abordările de lucru a unui inginer în procesul lui de creație va dori la final să aibă un produs care funcționează și este eficient. Procesul, care în mod natural apare din necesitate e: cercetare despre domeniu / tehnologie; cercetarea materialelor; schițarea produsului; proiectarea lui; proiectarea unei tehnologii de prototipare, validare, fabricare – toate acestea aduse la scara activității Maker-ului îl face să fie parțial și inginer.

Este un Maker – un designer?
Da.
Un designer este „ Desenator; proiectant care se ocupă de estetica produselor industriale.”.

Arguably – noi toți suntem designeri. În procesul de creare,  „design” se va referi la cum interacționează produsul / serviciul cu utilizatorul – vizual, chinestetic și funcțional. Un maker, adoptând abordările de lucru ale unui designer – va dori să creeze o experiență pentru utilizator – prin produsul său. El/ea va cerceta materiale; va schița produsul și experiența utilizatorului; va testa designul și va cere feedback; va îmbunătăți designul iterativ, după fiecare testare.

Toate împreună sau cu accent pe una din direcții – așa arată portretul unui Maker.

Advertisements

Ingineri care organizează evenimente. De ce?

Cu Atelier 99 și echipa am reușit să ieșim nu o dată din zona de confort în acești 2 ani de când dezvoltăm spațiul. Dar nimic din ce am făcut noi nu se compară cu Chișinău Mini Maker Faire, festivalul tehnologic pentru întreaga familie, organizat pentru prima dată la noi. Au fost provocări pe care le descopeream din mers pentru care nu eram pregătiți, au fost momente în care eram îmbătați de entuziasm și era stres.

Mai jos nu e despre gestionarea evenimentelor sau project management, dar mai degrabă despre presupunerile pe care le aveam noi, ca ingineri, noi pe tărâmul de organizare de evenimente. Acești oameni care au decis să organizeze cel mai mare festival tehnologic din Chișinău.

și aici 3 presupuneri pe care le aveam înainte eveniment, care s-au schimbat după:

1. Un festivalul tehnologic este despre inovații.
De fapt, tehnologia este practic în orice domeniu acum. Festivalul tehnologic e despre curiozitatea noastră naturală despre cum lucrează lucrurile în jurul nostru și dorința de a interacționa cu ceva nou.
În final 30% din vizitatorii festivalului au fost la atelierele practice care au fost toată ziua în timpul evenimentului și unde participanții au pictat pe insigne, au creat primul lor circuit electric și au programat pe Arduino.

2. Tehnologia este accesibilă pentru toți acum
De fapt, nu sunt evenimente sau activități acum în Chișinău unde poți vedea lucruri noi în tehnologie, care să te inspire să faci mai mult sau să cunoști mai mult despre ea. În timpul evenimentului am observat că era un fel de frică în rândul vizitatorilor, frică de lucrurile mai tehnologizate.
În concluzie, asta ne încurajează să mai organizăm evenimente care să popularizeze tehnologia, să o aducem mai aproape de fiecare.

3. Tehnologia este ceva serios și trebuie să rezolve o problemă
De fapt, da, suntem de acord cu afirmația și în Atelier 99 vom pune accent pe felul cum tehnologia soluționează probleme. Dar tehnologia înseamnă și mult fun – un joc, o instalație artistică, un mapping: nu vor contribui la soluționarea problemelor de poluare, dar cu siguranță au un impact asupra persoanei care interacționează cu ele – această interacțiune arată oportunități noi, abordări neașteptate, excită curiozitatea.
În concluzie, am decis că vom avea mai multe evenimente în care participanții vor experimenta și se vor juca cu tehnologia.

Să ieși din zona de confort nu e plăcut și te urmărește o întrebare: „de ce eu fac asta?”. De ce ne-a trebuit să organizăm un Maker Faire? De ce nu inginerim mai departe, iar cei care organizează evenimente, să le organizeze ei mai departe?

Bine, ieși afară, citește o știre și încearcă să nu te jelui pe ce vezi. E greu. Imaginează-ți că ai puterea să schimbi lucrurile spre bine. Păi, ceea ce ți-ai imaginat la sigur are un echivalent de tehnologie acum, plus cu o doză de încredere se poate de afirmat că sunt soluții gratuite și open-source cu o comunitate internațională.

Tehnologia trebuie să fie accesibilă și pe înțelesul tuturor.

Și ce urmează mai departe?
chiar aici

Ce trebuie să știi când aplici la UTM (5 observații)

Imaginează-ți o profesie care îți permite să aduci în viața reală ceea ce unii doar visează, iar alții nici nu-și pot închipui. Imaginează-ți că este o profesie care îți dă destulă putere în cunoștințe și experiență ca tu să poți schimba lumea și să faci locul unde ești – un loc mai bun, în mod direct. Eu așa văd profesia de inginer – cineva care poate lua orice ideea și găsi cum aceasta poate deveni realitate.

Ingineria e parte din ce sunt eu. Am făcut ingineria mecanică, cu mai mult accent pe termodinamică.

În Moldova, ingineri pregătește doar Universitatea Tehnică a Moldovei, alții nu pot. Eu am făcut licența și masterul aici și vreau să mă împart cu unele așteptări pe care trebuie să le aibă și la care să nu spere în curând – un proaspăt student.

1. Teoria necesară trebuie să fie îmbinată cu practica absolut necesară.

Cu toate că ultima vreme lucrurile s-au schimbat spre bine, majoritatea laboratoarelor  UTM-ului sunt foarte vechi (echipament din anii 70-80) sau în general echipament care nu mai funcționează. În același timp lucrurile se îmbunătățesc doar acolo unde este un interes concret pentru specialiști pe piață – telecomunicații și IT. Restul facultăților trec prin timpuri grele.

Ce trebuie să faci?
Așteaptă să lansăm Atelier 99 și vom avea spațiu pentru a experimenta cu tehnologia. Dar până atunci – fă chiar de pe acum o listă de companii la care ai vrea să faci internship și să poți învăța ce este specialitatea ta.
Primul meu internship l-am făcut în vacanța după anul I, am venit la ei și le-am spus: „eu nu am nimic experiență, vreau doar să văd ce înseamnă profesia pe care o învăț”. M-au luat și m-au și plătit.

2. Partea teoretică rămâne în urma ultimelor inovații și necesităților noi pe piața muncii.

Un program educațional e un sistem destul de rigid care foarte greu se adaptează, ceea ce îl face outdated deja la momentul când întreg procesul de elaborare a fost finalizat. E un lucru care este în majoritatea universităților și nu doar în Moldova. Asta nu se va schimba în următorul an.

Ce trebuie să faci?
Urmărește grupuri pe facebook, bloguri relevante, grupuri pe slack, podcasturi, webinare, conferințe tematice, adună-ți colegii și dezbateți teme de discuții – fă totul să fii informat, asta nu e responsabilitatea universității, doar a ta.

3. Literatură puțină în română

Multă din literatura necesară pentru studii o reprezintă încă cărțile în rusă din perioada uniunii sovietice. Foarte puține cărți au fost traduse decent în română și puține care au fost aduse din România. Cel mai rău ce se întâmplă, totuși, sunt traducerile recente făcute de studenți pentru note.

Ce trebuie să faci?
Învață engleza și citește totul în original, urmărește cursuri online. Nu te baza doar pe literatura de la UTM și mai ales pe conspectul tău.

4. Colegii tăi vor fi sursa ta de demotivare

Eu am decis să merg la Inginerie Mecanică pentru că am crezut că asta va fi o provocare mare pentru mine – credeam că totul va fi atât de complicat și voi avea colegi așa de tough și chiar un pic îmi era frică de cum mă voi descurca.
Dar UTM e cea mai mare universitate, studenți în fiecare an tot mai puțini, aici poate ajunge aproape oricine și nu pentru că vor să devină specialiști, dar pentru că vor diplomă.
Majoritatea colegilor mei au fost o sursă zilnică, săptămânală, anuală de demotivare pentru că nu vedeau rostul la ceea ce fac și nici nu încercau, asta poate fi molipsitor.

Ce trebuie să faci?
Implică-te în activități și organizații studențești unde poți găsi oameni care vor să facă lucruri, cărora le pasă, cunoaște studenți care vor să fie mai buni și lucrează pentru asta, cunoaște studenți de la universități de peste hotare, fă voluntariat în BEST Chișinău.

5. Universitatea e terenul tău de a experimenta și nu limitarea ta

Profesorii mai în vârstă mai au „valorile” educației sovietice în sânge, prin care ei se consideră autoritatea, iar studentul este copilul care trebuie să fie ascultător. Aceasta nu mai este valabil și profii modernizați înțeleg acest lucru foarte bine. Principiile sovietice sunt în toate aspectele vieții universității: nu trebuie să stai seara în bibliotecă, nu ai ce căuta în vacanță la universitate, nu avea dubii despre ce îți spune profesorul sau decanul. NU, acestea nu mai sunt valabile astăzi.

Ce trebuie să faci?
Pune totul la îndoială, pune întrebări incomode, nu fi de acord, greșește, folosește toate resursele universității, găsește cum să folosești chiar toate resursele universității.

Făcând câteva concluzii:

  • eu cred că Universitatea Tehnică a Moldovei dă cele mai multe oportunități pentru orice tânăr în Republica Moldova;
  • minusurile de care se plâng generații de studenți vor rămâne minusuri pentru cei care nu vor să facă mai mult și nu vor să vadă mai multe oportunități;
  • sunt lucruri pe care le poți controla, sunt lucruri pe care nu le poți controla, acceptă asta și pune accent pe dezvoltarea ta;
  • dacă aș face încă o dată studiile la licență, aș face inginerie;

Lista mea de instrumente de Project Management (PDF)

Lista mea de instrumente de colaborare pe care le folosesc ultimii 2 ani.

Totul a început cu voluntariatul în BEST Chișinău – prima mea experiență de lucru în echipă, de gestionare de sarcini și organizare de evenimente. Odată ce provocările pe care mi le luam deveneau tot mai complexe era critic important să găsesc instrumente pentru a eficientiza lucrul on-line al echipei. În căutarea mea am ajuns în final la o listă de 3 instrumente pe care le-am folosit atât la Hello Career cât și pentru ce facem acum în Makers Moldova și Atelier 99.

Ce vroiam să găsesc trebuia să corespundă următoarelor criterii:

  1. Cât mai simplu de utilizat;
  2. Eficient pentru echipe de 5-6 persoane;
  3. Să excludă necesitatea de micro-management;
  4. Să fie integrabile între ele;
  5. Gratis.

Lista actuală de instrumente pe care le folosesc arată așa:

  • Asana – pentru managementul taskurilor și comuncarea despre taskuri;
  • Google Drive – arhivă și lucrul colaborativ la diverse documente;
  • Slack – comunicarea generală în echipă.

Ședințele de lucru se planifică pe asana, tot pe asana facem îndată follow-up la discuții, care sunt taskuri delegate, sarcini cu termeni specifici de îndeplinire.

Fiecare în echipă are rolul său și un obiectiv operațional de care e responsabil. Fiecare are grijă de proiectele de lucru în asana și de documentele/mapele relevante pe drive.

Pe slack se întâmplă toată comunicarea online. Slack poate fi integrat atât cu drive cât și cu asana. Poți căuta în mesaje, poți marca mesajele importante pentru a reveni mai ușor la ele.

Proiectele în asana, canalele de discuții în slack, mapele în Drive au denumiri sugestive și cel mai des corespund obiectivelor operaționale sau direcțiilor principale de activitate pe care le avem pentru echipă și proiect.

Până când e bine cum merge.

Avem mai multe reguli pentru noi în echipă, ne împărțim cu ele, dacă vrei, aici.

Ce am reuşit în 54 de ore cu primul proiect în hardware la #SWMoldova

13-15 Noiembrie a fost un weekend care acum pare că a durat câteva săptămâni. Startup Weekend rămâne cel mai intens eveniment la care eu am participat vreodată.

Anul trecut am fost cu Hello Career pe care îl continuăm și acum. Îndată după Startup Weekend Moldova din ediția din 2014 am făcut și unele conculzii despre cum a fost să lucrezi într-o echipă cu responsabilități bine stabilite și cu abilități care se completează.

La ediția din anul acesta am decis să facem ceva cu totul diferit și am vrut să fie hardware – Lockstache. Istoria despre cum am ajuns aici o să urmeze mai târziu.

Mai jos sunt alte 4 puncte ca un add-on de hardware pentru articolul de anul trecut.

Cum e diferit să lucrezi la un proiect hardware la Startup Weekend Moldova?

  1. Echipa de developeri este mai mare și mai diversă
    Noi am avut în echipă 4 developeri – Mobile, Software, Hardware și eu pe Mechanical. Pe lângă aplicația pe telefon sau web mai este nevoie de developeri pentru asamblarea prototipului hardware.
  2. Demonstrarea prototipului nu arată produsul final
    Timpul pe care l-am avut la dispoziție a fost ocupat în întregime de dezvoltarea prototipului. În aceste 54 de ore se lucrează la un demo prototip – și nu la produs. Trebuie o persoană dedicată pe Industrial Design care să pregătească modelele 3D ale produsului final pe care îl aveam cu toată echipa în minte și care vor fi folosite pentru prezentarea finală.
  3. Calcularea costului și a prețului implică o cercetare mai riguroasă
    Dacă faci un produs hardware – tu vei avea producere. Producere înseamnă furnizori, uzine producătoare, depozite, livrare. De obicei toți actorii menționați se află în țări diferite. Trebuie de calculat toate costurile ce impune întreg supply chain-ul și doar după aceasta vei putea vedea și prețul.
  4. Trebuie să investești bani și timp în căutarea materialelor și instrumentelor pentru dezvoltarea prototipului
    Pentru elaborarea protitipului de lacăt și a întregului stand demo noi am investit aproximativ 1500 lei. Instrumentele pe care le-am folosit au fost instrumentele colectate pentru Atelier 99 iar ce a lipsit a fost suplinit prin contribuția oamenilor buni.

iată și echipa noastră:

12268476_10154304659415744_1470805148_o