Cum să (NU) fii turist în Istanbul

Fiecare călătorie aduce lecții noi. Încă mai sunt înr-o „deplasare” în Izmir, fiind în managementul Training Group în BEST. Am mers cu autocarul Chișinău-București (8h), București-Istanbul (12h), Istanbul-Izmir (10h). A fost cu aventuri. A fost prima dată când am vizitat Turcia și de unele lucruri nu eram pregătit.

De aceea am pregătit un mic ghid de ce trebuie să faci ca să ai mai multe surprize în timpul călătoriei.

1. Nu verifica unde și la ce oră ajunge autocarul, Istanbul în principiu e mic, te descurci pe loc.
Descarcă harta în smartphone, dacă ai gps în telefon e un plus. Istanbulul e imens.

Istanbul 3 am

Istoria: am ajuns în Istanbul la 3.30 dimineața. Nu am rezervat nicio cameră de hotel, pentru că evident am vrut să economisesc și deci unica soluție era să mă primblu pe străzile Istanbulului până ajung undeva. Autocarul a ajuns nu în locul care era indicat în bilet. Trebuia să iau vreun tramvai sau metro. Transportul public începe să circule la 6.30.

2. Nu schimba bani înainte, găsești vreun exchange pe loc.
În majoritatea orașelor în Turcia sunt puține exchange-uri mai ales în regiunile nu prea vizitate de turiști. În schimb găsești multe ATM-uri. Când te pornești în călătorie, ia numaidecât bani cash (să te descurci cel puțin cu transportul pe loc), dar și să ai ceva pe vreun card visa.

Istoria: Transportul public începe să circule la 6.30, până atunci unicul mijloc de transport sunt taxi-urile. Dacă ești turist prețurile vor fi exagerate, de 2-3 ori.

3. Nu e nevoie să știi cuvinte, fraze în turcă care ar putea să-ți trebuiască pe loc. Toți cunosc engleza, oricum.
Pregătește de acasă fraze de care ai putea avea nevoie într-o țară în care știi că limba e turcă 😀 „cum pot să ajung la..”, „vă rog să mă ajutați…”, „în ce direcție se află” , „cât costă..”, „care e prețul final?”

Istoria: Turcii cunosc engleza foarte rău, de fapt majoritatea nu o cunosc și nu pot să te înțeleagă. În regiunile cu turiști localnicii învață fraze de bază, care îi ajută să vândă ce au ei de vândut, nu știu nimic în afară de ele.

4. Dacă cineva necunoscut îți propune să te ajute cumva, fără să ceri asta, cel mai probabil chiar are intenții bune.
Nu. Nu accepta ajutor necerut de la necunoscuţi. Adu-ți aminte de sfaturile mamei despre necunoscuți, ele lucreză aici.

Istoria: 3 ore cu 15kg în spate pe străzile Istanbulului. Mă țin de străzile principale pentru că sunt iluminate mai bine. Se oprește lângă mine o mașină și un tip dubios îmi propune să mă ducă unde am nevoie (fără a mă întreba unde merg). A mers 5 minute alături cu mașina făcându-mi semne să mă așez în mașină până când eu nu am luat-o pe o străduță perpendiculară unde el nu putea intra cu mașina.

5. Intră în panică, fugi, strigă, nu mai avea încredere în nimeni. Ia un taxi spre aeroport și zboară acasă.
Nu chiar toți vor să-ți vândă ceva, să-ți propună ceva de care nu ai nevoie sau așteaptă să te amăgească. Sunt oameni care chiar vor să te ajute, dacă ceri asta; fără să cunoască engleza, prin semne și gesturi. Poliția și oamenii din „security” sunt foarte prietenoși și deschiși să te ajute.

Istoria: Ajuns dimineață, fără vreo liră și cu niciun exchange pe aproape am decis să mă opresc într-o stație de metro și să aștept orele de lucru. Aveam nevoie de 3 lire ca să pot intra în metro, ultimele ATM-uri pe care le văzusem erau 1km în urmă. Bagajul era greu, nu vroiam să mă întorc înapoi. Stând așa se apropie de mine un tip din security și mă întrebă dacă totul e ok la mine, la care eu îi lămuresc că nu am bani de metro și îmi trebuie un ATM. Îmi permite să intru în stația de metro și îmi explică cum să ajung la autogara de care aveam nevoie.

Concluzii:
e fun să călătorești fără prea multe pregătiri, tot timpul ai parte de aventuri, ai ce povesti când revii acasă. Mulțumesc BEST