Надо выйти

Eram în drum spre casă când un gând foarte random cu o micro-revelație mi-au colorat din străduțele distruse – „Trebuie să ieșim”.

Ajung acasă când e întuneric și cred că de vreo 3 luni nu prea văd fețele oamenilor pe drum acasă. Doar în troleibuz, în market, unde este lumină.

În aceste 3 luni majoritatea timpului îl petreci prin gânduri și acum când analizez ce se întâmpla și se întâmplă acolo, se poate de observat câteva lucruri:

  1. începi să îți creezi lumea ta de presupuneri, care foarte des nu coincide cu realitatea;
  2. nu înveți nimic nou;
  3. prinzi kilograme.

Și revelația este despre cum trebuie de ieșit. Trebuie de mișcat și să mișcăm status quo-ul care ne acomodează. Trebuie de ieșit din cutia de presupuneri, trebuie de ieșit din cercul oamenilor pe care îi cunoști, trebuie de ieșit din Chișinău, trebuie de ieșit din țară. După care revii, dar deja fiind mai mult decât erai. Sau nu revii.

știi cu ce se încheie acest articol:

Advertisements

Meșteșugar + Inginer + Designer = Maker

Cu A99 am adus niște cuvânte noi pe aici – „Maker”, „Makerspace”, „Maker Movement”, nu foarte pe înțelesul tuturor, pe care le tot explicăm. Sunt momente când am impresia că suntem pe aproape de a putea explica asta bine.

Am să fac inginerește și am să despic „Maker” – în termeni comuni.

Este un Maker – un meșteșugar?
Da.
Meșteșugar, sau ceea ce noi am înțelege mai ușor ca „meșter” e:  „Muncitor calificat care exercită o meserie manuală (v. meseriaș); maistru”. Ei sunt cei care lucrează cu lemnul, textilele, lutul, metalul, cel mai practic ce ai putea să-ți imaginezi.

Un Maker are din abordările de lucru ale unui meșter/meșteșugar prin faptul că această persoană lucrează manual cu materiale, produse, circuite; el/ea desface, creează, repară, hack-uiește un produs fizic.

Este un Maker – un inginer?
Da.
Inginerul e un „Specialist cu o pregătire tehnică și teoretică obținută într-un institut de învățământ superior, care prestează o activitate tehnică de proiectare, de cercetare, de organizare și de conducere a proceselor tehnologice dintr-o întreprindere.”

Un Maker care adoptă abordările de lucru a unui inginer în procesul lui de creație va dori la final să aibă un produs care funcționează și este eficient. Procesul, care în mod natural apare din necesitate e: cercetare despre domeniu / tehnologie; cercetarea materialelor; schițarea produsului; proiectarea lui; proiectarea unei tehnologii de prototipare, validare, fabricare – toate acestea aduse la scara activității Maker-ului îl face să fie parțial și inginer.

Este un Maker – un designer?
Da.
Un designer este „ Desenator; proiectant care se ocupă de estetica produselor industriale.”.

Arguably – noi toți suntem designeri. În procesul de creare,  „design” se va referi la cum interacționează produsul / serviciul cu utilizatorul – vizual, chinestetic și funcțional. Un maker, adoptând abordările de lucru ale unui designer – va dori să creeze o experiență pentru utilizator – prin produsul său. El/ea va cerceta materiale; va schița produsul și experiența utilizatorului; va testa designul și va cere feedback; va îmbunătăți designul iterativ, după fiecare testare.

Toate împreună sau cu accent pe una din direcții – așa arată portretul unui Maker.

Ingineri care organizează evenimente. De ce?

Cu Atelier 99 și echipa am reușit să ieșim nu o dată din zona de confort în acești 2 ani de când dezvoltăm spațiul. Dar nimic din ce am făcut noi nu se compară cu Chișinău Mini Maker Faire, festivalul tehnologic pentru întreaga familie, organizat pentru prima dată la noi. Au fost provocări pe care le descopeream din mers pentru care nu eram pregătiți, au fost momente în care eram îmbătați de entuziasm și era stres.

Mai jos nu e despre gestionarea evenimentelor sau project management, dar mai degrabă despre presupunerile pe care le aveam noi, ca ingineri, noi pe tărâmul de organizare de evenimente. Acești oameni care au decis să organizeze cel mai mare festival tehnologic din Chișinău.

și aici 3 presupuneri pe care le aveam înainte eveniment, care s-au schimbat după:

1. Un festivalul tehnologic este despre inovații.
De fapt, tehnologia este practic în orice domeniu acum. Festivalul tehnologic e despre curiozitatea noastră naturală despre cum lucrează lucrurile în jurul nostru și dorința de a interacționa cu ceva nou.
În final 30% din vizitatorii festivalului au fost la atelierele practice care au fost toată ziua în timpul evenimentului și unde participanții au pictat pe insigne, au creat primul lor circuit electric și au programat pe Arduino.

2. Tehnologia este accesibilă pentru toți acum
De fapt, nu sunt evenimente sau activități acum în Chișinău unde poți vedea lucruri noi în tehnologie, care să te inspire să faci mai mult sau să cunoști mai mult despre ea. În timpul evenimentului am observat că era un fel de frică în rândul vizitatorilor, frică de lucrurile mai tehnologizate.
În concluzie, asta ne încurajează să mai organizăm evenimente care să popularizeze tehnologia, să o aducem mai aproape de fiecare.

3. Tehnologia este ceva serios și trebuie să rezolve o problemă
De fapt, da, suntem de acord cu afirmația și în Atelier 99 vom pune accent pe felul cum tehnologia soluționează probleme. Dar tehnologia înseamnă și mult fun – un joc, o instalație artistică, un mapping: nu vor contribui la soluționarea problemelor de poluare, dar cu siguranță au un impact asupra persoanei care interacționează cu ele – această interacțiune arată oportunități noi, abordări neașteptate, excită curiozitatea.
În concluzie, am decis că vom avea mai multe evenimente în care participanții vor experimenta și se vor juca cu tehnologia.

Să ieși din zona de confort nu e plăcut și te urmărește o întrebare: „de ce eu fac asta?”. De ce ne-a trebuit să organizăm un Maker Faire? De ce nu inginerim mai departe, iar cei care organizează evenimente, să le organizeze ei mai departe?

Bine, ieși afară, citește o știre și încearcă să nu te jelui pe ce vezi. E greu. Imaginează-ți că ai puterea să schimbi lucrurile spre bine. Păi, ceea ce ți-ai imaginat la sigur are un echivalent de tehnologie acum, plus cu o doză de încredere se poate de afirmat că sunt soluții gratuite și open-source cu o comunitate internațională.

Tehnologia trebuie să fie accesibilă și pe înțelesul tuturor.

Și ce urmează mai departe?
chiar aici

Economia Colaborativă pentru postsocialiști

Un text la care am reflectat vreo 14 luni.

La ediția a III-a a Iarmareco, care a avut loc în octombrie 2015, am facilitat o discuție pe un subiect care mă fascinează prin simplitatea sa și prin puterea pe care ar putea să o dezvolte. Am vrut să descoasem ce înseamnă Economia Colaborativă și cum am putea să aplicăm acest concept nou (dar vechi) în Republica Moldova.

Eu nu sunt economist și foarte bine, pentru că economia circulară despre care am vrut să vorbim – era despre relațiile între oameni și mai puțin despre indicatori economici. Sunt inginer și îmi place să văd lucrurile bune implementate și funcționale.

La discuție am participat 11 persoane din domenii foarte diferite: economie, voluntariat, agricultură, panificație, arte, finanțe.

Am început cu o întrebare despre cum percep cei prezenți starea actuală a lucrurilor ce ține de afaceri și antreprenoriat. Am încercat să nu intrăm în politic. Cel puțin am încercat.
Întrebările la care am vrut să înțeleg ce gândește fiecare erau: „ce înseamnă pentru noi o economie?” și „cum putem caracteriza economia noastră acum?”. La ultima întrebare am primit așa răspunsuri: „Bani puțini; Piață de desfacere mică; Statul intervine prea mult; Procentul la credite mare; Corupție; Monopoli ascunși; Resurse naturale puține; Nu este încredere între oameni; Instabilitate; Competiție neloială; Nepotism; Incompetență”.

Economia Colaborativă, pe de altă parte, ca un concept foarte general, descrie o comunitate bazată pe încredere, prin care membrii acesteia au acces la resursele și bunurile care sunt în acea comunitate. Prin acest concept se pune accent pe modul în care fiecare membru al comunității poate beneficia de la resursele deja existente în comunitate. Sună a ceva cunoscut din trecutul pe care nu-l iubim?

Dar totuși nu. Economia Colaborativă nu este despre socialismul care a vrut să fie construit în Europa de Est. Dar noi, cei de aici, mai avem un gust amar care s-a transmis și la millenials despre faptul că ”kolhozul” nu mai este o idee bună. Acest lucru l-am observat și în timpul discuțiilor. Atunci când vorbim despre comunitate și cum ne ajutăm, dacă poți și vrei să împrumuți ceva prietenilor sau vecinilor – e chiar un gest frumos, toți sunt de acord, dar discuția și-a schimbat tonul când am început să discutăm despre cum colaborarea poate să treacă în afaceri și cum poate fi ea aplicată nouă, în Moldova.

Încredere încă nu-i.

Ce trebuie să știi când aplici la UTM (5 observații)

Imaginează-ți o profesie care îți permite să aduci în viața reală ceea ce unii doar visează, iar alții nici nu-și pot închipui. Imaginează-ți că este o profesie care îți dă destulă putere în cunoștințe și experiență ca tu să poți schimba lumea și să faci locul unde ești – un loc mai bun, în mod direct. Eu așa văd profesia de inginer – cineva care poate lua orice ideea și găsi cum aceasta poate deveni realitate.

Ingineria e parte din ce sunt eu. Am făcut ingineria mecanică, cu mai mult accent pe termodinamică.

În Moldova, ingineri pregătește doar Universitatea Tehnică a Moldovei, alții nu pot. Eu am făcut licența și masterul aici și vreau să mă împart cu unele așteptări pe care trebuie să le aibă și la care să nu spere în curând – un proaspăt student.

1. Teoria necesară trebuie să fie îmbinată cu practica absolut necesară.

Cu toate că ultima vreme lucrurile s-au schimbat spre bine, majoritatea laboratoarelor  UTM-ului sunt foarte vechi (echipament din anii 70-80) sau în general echipament care nu mai funcționează. În același timp lucrurile se îmbunătățesc doar acolo unde este un interes concret pentru specialiști pe piață – telecomunicații și IT. Restul facultăților trec prin timpuri grele.

Ce trebuie să faci?
Așteaptă să lansăm Atelier 99 și vom avea spațiu pentru a experimenta cu tehnologia. Dar până atunci – fă chiar de pe acum o listă de companii la care ai vrea să faci internship și să poți învăța ce este specialitatea ta.
Primul meu internship l-am făcut în vacanța după anul I, am venit la ei și le-am spus: „eu nu am nimic experiență, vreau doar să văd ce înseamnă profesia pe care o învăț”. M-au luat și m-au și plătit.

2. Partea teoretică rămâne în urma ultimelor inovații și necesităților noi pe piața muncii.

Un program educațional e un sistem destul de rigid care foarte greu se adaptează, ceea ce îl face outdated deja la momentul când întreg procesul de elaborare a fost finalizat. E un lucru care este în majoritatea universităților și nu doar în Moldova. Asta nu se va schimba în următorul an.

Ce trebuie să faci?
Urmărește grupuri pe facebook, bloguri relevante, grupuri pe slack, podcasturi, webinare, conferințe tematice, adună-ți colegii și dezbateți teme de discuții – fă totul să fii informat, asta nu e responsabilitatea universității, doar a ta.

3. Literatură puțină în română

Multă din literatura necesară pentru studii o reprezintă încă cărțile în rusă din perioada uniunii sovietice. Foarte puține cărți au fost traduse decent în română și puține care au fost aduse din România. Cel mai rău ce se întâmplă, totuși, sunt traducerile recente făcute de studenți pentru note.

Ce trebuie să faci?
Învață engleza și citește totul în original, urmărește cursuri online. Nu te baza doar pe literatura de la UTM și mai ales pe conspectul tău.

4. Colegii tăi vor fi sursa ta de demotivare

Eu am decis să merg la Inginerie Mecanică pentru că am crezut că asta va fi o provocare mare pentru mine – credeam că totul va fi atât de complicat și voi avea colegi așa de tough și chiar un pic îmi era frică de cum mă voi descurca.
Dar UTM e cea mai mare universitate, studenți în fiecare an tot mai puțini, aici poate ajunge aproape oricine și nu pentru că vor să devină specialiști, dar pentru că vor diplomă.
Majoritatea colegilor mei au fost o sursă zilnică, săptămânală, anuală de demotivare pentru că nu vedeau rostul la ceea ce fac și nici nu încercau, asta poate fi molipsitor.

Ce trebuie să faci?
Implică-te în activități și organizații studențești unde poți găsi oameni care vor să facă lucruri, cărora le pasă, cunoaște studenți care vor să fie mai buni și lucrează pentru asta, cunoaște studenți de la universități de peste hotare, fă voluntariat în BEST Chișinău.

5. Universitatea e terenul tău de a experimenta și nu limitarea ta

Profesorii mai în vârstă mai au „valorile” educației sovietice în sânge, prin care ei se consideră autoritatea, iar studentul este copilul care trebuie să fie ascultător. Aceasta nu mai este valabil și profii modernizați înțeleg acest lucru foarte bine. Principiile sovietice sunt în toate aspectele vieții universității: nu trebuie să stai seara în bibliotecă, nu ai ce căuta în vacanță la universitate, nu avea dubii despre ce îți spune profesorul sau decanul. NU, acestea nu mai sunt valabile astăzi.

Ce trebuie să faci?
Pune totul la îndoială, pune întrebări incomode, nu fi de acord, greșește, folosește toate resursele universității, găsește cum să folosești chiar toate resursele universității.

Făcând câteva concluzii:

  • eu cred că Universitatea Tehnică a Moldovei dă cele mai multe oportunități pentru orice tânăr în Republica Moldova;
  • minusurile de care se plâng generații de studenți vor rămâne minusuri pentru cei care nu vor să facă mai mult și nu vor să vadă mai multe oportunități;
  • sunt lucruri pe care le poți controla, sunt lucruri pe care nu le poți controla, acceptă asta și pune accent pe dezvoltarea ta;
  • dacă aș face încă o dată studiile la licență, aș face inginerie;